|
Iulian -
Mesota 1988
|
|
Autor Iulian
|
|
Tuesday, 04 March 2008 21:32 |
|
Întotdeauna Meșotiștii au fost aparte, niște rebeli. Iată un exemplu de extemporal la Română, lucrare care a scandalizat corpul profesoral (era prin anii '80)... Autorul? Vă invit pe voi, colegi meșotiști, să vă amintiți ...
"
Tema lucrării: Cine e vinovat de moartea Anei (din romanul „Ion” de L. Rebreanu)?
„Ajung în sat cu trenul de 17:30. Cobor şi o iau pe jos convins fiind că nu am greşit satul. De fapt îmi voi da seama în curând că am nimerit bine, căci îl văd pe Ion, fiul Glanetaşului, săpând în grădină. Mă bucur în gândul meu că am nimerit exact unde trebuia. Mă gândesc imediat imediat la Ana, la moartea ei destul de bizară. Intru hotărât în curte, dar mă încolţeşte javra lui Ion, aşa că îi arunc nişte salam (din proviziile mele personale) şi scap de el. Ion pare frământat. Îi dau bineţe şi intru la subiect. Din relatările lui Ion desluşesc totuşi ceva ce ar putea să-mi folosească. Maică-sa, Zenobia, apare şi ea; îmi umple capul cu tot felul de poveşti. Nu reuşesc să scap de ea uşor. Ştiu că Ana a fost găsită moartă în grajd, că cea care a găsit-o este baba Zenobia. Dar nu asta mă interesa. Între timp baba mă lasă şi începe să se certe cu Ion din nu ştiu ce motiv. Aşa că îi las şi trec şi pe la alţi ţărani din sat. Aici aflu că Ion o bătea adesea pe Ana şi că în ultima vreme, înaintea morţii, era tot mai retrasă, zânbetul îi dispăruse de pe buze şi privirea îi era fixă şi inexpresivă. Acum îmi dau seama că Ion mi-a ascuns multe lucruri, că poate şi cele spuse de săteni sunt cam înflorite, dar ceva îmi spune căci cam aşa s-au petrecut lucrurile: Ana îşi dă seama că a fost doar o unealtă pentru Ion, că el a luat-o doar pentru zestre; pentru pământ şi că acum nu mai are nevoie de ea. Îşi dă seama că a fost înşelata şi îşi pune astfel capăt zilelor în grajdul cu pricina. Că Ion a folosit-o doar pentru a-şi pune planul în aplicare, dovedeşte indiferenţa lui Ion, la aflarea veştii despre sinuciderea Anei.
S-a făcut seară şi pe la ora 22:30 am tren către Braşov. Plec încet către gară cu gândul că, a doua zi, o să scriu un articol destul de reuşit despre misterul morţii unei femei din satul „X”.”
"
|
|
Actualizat la ( Wednesday, 14 April 2010 22:46 )
|